R.A.A.D.P.P. A JUD.CLUJ

- În actualul context politic din tara, mai intereseaza pe cineva drumurile judetene, d-le Avram?
- Pentru noi, drumurile judetene sînt si au ramas o prioritate, indiferent ce se întîmpla la Bucuresti. Chiar în momentul de fata se lucreaza pe drumurile judetene, de la Cornesti, Dabîca, Pîglisa, Vad, Cetan, Aschileu, pîna la Iara, Surduc, Capus, Rîsca  – unde s-a terminat de asfaltat si acum se completeaza anrocamentele. Iar ultima dispozitie de santier, care a fost data miercuri, a fost data pentru drumul care leaga Leghia de drumul national 1. Licitatia va fi în 3 noiembrie, dar pîna atunci noi trebuie sa asiguram conditii normale de trafic pe acel drum.
Pe toate drumurile din judet se lucreaza înca si mai avem de lucru probabil înca o saptamîna – doua, cît ne permite timpul, ca sa putem spune  ca în anul acesta am facut ceva.
- Ati spus, nu o data, ca la sfîrsit de an obisnuiti sa trageti linie si sa socotiti ce ati facut si ce nu ati facut în acel an. În noiembrie se împlineste un an de cînd ocupati functia de director al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Privat. Sînteti multumit de rezultatele muncii din acest an?
- Nu, nu sînt multumit suta la suta.
- De ce?
- Vedeti, e o lupta mai veche cu sistemul, cu… modul de a gîndi al oamenilor.
- Adica?
- E exact ca si la stat. Adica: “Lasa ca nu facem mîine, ca facem poimîine”.  Pîna am reusit sa elimin (macar în parte) acest mod de a gîndi, au trecut cîteva luni de zile.
Cînd am venit la regie (si v-am mai spus asta), am cerut doua lucruri esentiale. Le-am  spus ca nu vreau sa apara, nici la angajatii regiei si nici la cei cu care colaboram sau cu care avem contracte, bautura si minciuna. Ei, m-am lovit de aceste lucruri. Apoi, de multe ori au fost oameni care doar au încurcat lucrurile. Iar la sfîrsit, tot ei încercau sa-si asume merite si sa culeaga laude!
Multi au plecat, n-au rezistat. Am avut mult de lucru cu oamenii. De aceea, spun, nu sînt multumit.
- Cîti oameni au plecat de la regie în acest an?
- N-au plecat muncitori, au plecat sefi! Fostul director, sefa de Siguranta circulatiei, sef de administrativ. Si o sa mai urmeze, probabil, pîna la sfîrsitul anului, înca niste schimbari. Am reusit sa schimb si organigrama. Este singura organigrama care a fost schimbata la regiile din subordinea Consiliului Judetean.
Am mai spus: eu nu am dat niciodata vina pe cineva care a fost înaintea mea, ci m-am uitat întotdeauna la ce am facut eu. Dar trebuie sa remarc ca înainte era un alt stil de munca, în sensul ca în fiecare an se facea acelasi lucru, adica nu era ceva facut temeinic, de durata, cu o garantie de 10, 20, 30 de ani. Lucrarile la drumuri aveau o garantie de doua luni sau de sase luni sau de maxim un an.
- Adica, erau în asa fel facute sau reparate încît sa reziste doua sau sase luni?
- Exact. Si am spus: nu este posibil! În fata casei mele sau în curtea mea, nu la fiecare sase luni sau în fiecare an acopar gropile! Le acopar o data si bine! Si ramîn acoperite zece ani, cinci ani, dar nu… sase luni, ca sa am de lucru dupa aceea, iarasi!
Aici, în aceasta problema, am avut un sprijin total din partea presedintelui Alin Tise, si poate ca asta a facut ca eu sa ramîn aici, la RAADPP, pîna în momentul de fata. Si o spun cu toata responsabilitatea.
Am avut multe greutati, multe probleme, pentru ca unde sînt drumuri, unde sînt bani multi si unde se fac lucrari mari, stiti cum se spune: o parte pleaca acolo, o parte dincolo… Dar eu n-am venit aici sa fac “aranjamente”. Daca asupra mea plana un procent de 0,1 la suta de suspiciune de coruptie, plecam! N-am venit la regie nici sa ma îmbogatesc eu, nici sa-i îmbogatesc pe altii.
- Ca sa fie limpede pentru toata lumea: cînd dvs ati venit la regie, garantia pentru lucrarile la drumuri era de…
-… maxim un an. 
- Iar acum ati impus un alt termen.
- Da. De la patru ani în sus. Am vrut zece… Dar sub patru ani garantie, nici nu mai stam de vorba. A fost un soc pentru toti care se obisnuisera cu alte… reguli. Nu poti, este inadmisibil ca în fiecare an sa faci acelasi lucru.
- O sa lasati drumarii fara… obiectul muncii.
- De ce? Munca, întotdeauna eu am considerat ca trebuie sa fie platita. Daca am stabilit niste lucruri, indiferent ca le-am stabilit în scris sau verbal, atunci pentru mine  acelea ramîn sfinte. Nu schimbam a doua zi sau a treia zi ceea ce odata am stabilit. Dar nu putem, toata viata, sa facem lucrari care dupa sase luni sînt… praf! Mai bine facem mai putin sau nu facem deloc!
Anul acesta s-au facut santuri la drumuri cîte nu s-au facut în opt ani de zile. Daca, de exemplu, acum doi ani s-au facut 2 km de asfalt, anul acesta facem 53 km! Acum un an garantia pentru lucrari era de maxim un an, acum e de patru ani. Însa, v-am spus, nu sînt înca pe deplin multumit de ceea ce am facut.
Am fost în primavara în audiente cu presedintele Tise. Am plecat capul în pamînt pentru ca drumurile erau… praf. N-am dat vina pe nimeni. Am mers din nou în audiente în aceasta toamna si acum am ridicat capul sus, pentru ca toata lumea a vazut ca s-a muncit peste tot, din nord pîna în sud si din vest pîna în est, în tot judetul, nu numai în anumite zone. Dar a fost si aici o lupta, sa stiti.
- Lupta, în ce sens?
- Eu am vrut ca drumurile judetene sa fie facute în TOATE zonele judetului, pentru ca la fel de important este pentru mine, ca si pentru presedintele Tise, si cetateanul din Aschileu, si cel din Vad, si cel din Negreni, si cel din Moldovenesti sau din Baisoara, Rîsca, Sînmartin etc. Nu exista, pentru mine, cetateni de rangul întîi si cetateni de rangul doi. Este important si cel din Cornesti, si cel din Palatca. Chiar am deschis un drum la Palatca. Nu-si închipuisera oamenii de aici ca se poate face un drum cu asfalt, cu santuri, cu indicatoare, cu marcaje. Mergeti pe drumul de la Capus la Rîsca si o sa vedeti cum arata acum. Mergeti sa vedeti drumul de la Valea Draganului. Drumul de la Rachitele, la fel, plus ca aici am organizat licitatia pentru Ic Ponor si am fost felicitati pentru modul în care am organizat acea licitatie. Sau drumul de la Valea Ierii – Caps. Nu credeau oamenii, cînd am fost în primavara acolo, ca vom face ceva.
Mai avem, daca timpul ne va permite, de terminat la Gheorgheni, unde la fel, a fost un drum foarte rau, iar acum a fost facut cu fundatie corespunzatoare, cu santuri si cu asfalt. La drumul de la manastirea de la Tauti, venind spre Floresti, iarasi mai avem de lucru si la Marisel mai avem de facut cîtiva kilometri, daca ne va permite timpul.
- Vorbeati de lupta cu vechile mentalitati. La noi era obiceiul ca un lucru ce poate fi facut într-o zi sa fie facut într-o luna. Ati reusit sa impuneti un ritm normal de lucru pe drumurile judetene?
- Nu. Nu total. S-au schimbat multe lucruri de anul trecut si toate cifrele arata asta si toti oamenii recunosc asta. Am încercat si sa fac în asa fel încît sa fie o armonie între noi, cei de la Regia de Administrare, si cei de la Regia de Drumuri, care executa lucrarile. La anul sper sa fie si mai bine.
- Ce v-a nemultmit cel mai tare în relatia cu oamenii, cu angajatii, cu colaboratorii?
- De multe ori, interesul personal al unora si minciuna. Acestea m-au deranjat. Dar sper ca, pîna la urma, sa ne asezam pe criterii de performanta. Adica, sa încercam sa facem ceva pentru oameni.
- Ati fost, în primavara, împreuna cu presedintele Consiliului Judetean, la acele audiente în teritoriu. Într-un alt interviu ati marturisit, ca adineaori, ca a trebuit sa plecati capul, ca ati vazut, la sate, numai chipuri îndurerate, neîncrezatoare. Ce s-a schimbat acum, cînd aceste audiente au fost reluate?
- Am fost la Vad, la Cetan. Oamenii erau foarte suparati pentru ca erau acolo niste balastiere, drumul era foarte rau… Daca acolo am ajuns joi, de luni balastierele respective au fost închise. Iar cînd ne-am dus din nou acum, în toamna, balastierele erau tot închise si drumul respectiv era reabilitat. Am putut sa-mi tin capul sus.
Am fost la Cojocna. La fel. Preotul de acolo ne-a spus: “Ati fost dvs aici, iar de a doua zi au început lucrarile la un drum pe care se circula numai cu cizme de cauciuc”. La fel a fost la Iuriu de Cîmpie sau la Palatca. Au zis oamenii: “Cît s-a investit în noua luni în drumuri, nu s-a investit pîna acum în noua ani”. La Sînmartin, la fel, sau la Jichis.
Am vazut acum, la audientele din toamna, altfel de fete decît cele din primavara. Oamenii au capatat încredere fiindca au vazut ca într-adevar se face ceva. Iar adevarul este ca n-am fost în nici o localitate în care sa ni se poata spune ca nu am facut nimic.
- V-am mai întrebat si cu alte ocazii: de cînd sînteti director al RAADPP, s-au facut presiuni politice asupra dvs. ca sa faceti sau sa nu faceti ceva din ceea ce v-ati propus?
- Atît timp cît, împreuna cu presedintele Tise, am stabilit ca în tot judetul sa facem treaba, o facem în TOT judetul.
- Dar s-au facut presiuni asupra dvs., sa faceti mai mult undeva decît altundeva?
- Am încercat sa facem în tot judetul, nu numai într-o parte sau alta. Si pentru asta sînt multumit. Sînt primarii de toate… culorile politice, unde s-a lucrat: la Chinteni, Sînmartin, Vad, Valea Ierii – Caps, pîna la Baisoara, Iara, Aghires etc.
- As întreba care a fost, pentru dvs., cea mai mare încercare în acest an.
- Moartea mamei mele. Si am simtit mai tare durerea acum, cînd am plecat la casa parinteasca si nimeni nu ne mai astepta la poarta. Restul sînt, sa zic asa, lumesti.
… Eu niciodata nu am încercat sa fac cuiva rau. Decît sa-i fac rau cuiva, mai bine-l las în plata Domnului, cum spune fratele meu, care e preot. Îmi spunea, nu o data: “Oriunde mergi si în ce faci sa ai un slogan: Omule, întotdeauna sa fii bun!”  Pentru ca, vedeti, ne uitam la televizor si vedem ca a murit cutare, a murit cutare… Nu trebuie sa vrei raul cuiva, nu trebuie sa porti ura, fiindca nu stii niciodata daca mai ai sau nu mai ai vreme sa te împaci cu acel cineva si ramîi dupa aceea cu un gol în suflet, pe care nu ti-l mai pot umple nici banii, nici puterea.
Dar, sa revenim la… drumuri.
- Ba nu, la stadion.
- Aici, în primul rînd ne-am ocupat de demolare, dupa care zilnic am fost între oamenii care executa lucrarile, plus ca am asigurat dirigentia santierului pîna acum, cînd a fost organizata licitatia pentru dirigentie. Ce va pot spune este ca se lucreaza într-un ritm pe care mi l-as dori pentru orice alt santier din tara.
- Cea mai mare satisfactie de pîna acum?
- Faptul ca las ceva în urma mea. Am reusit sa dau speranta unor oameni; iar aici, la regie, am reusit sa-i fac sa fie oameni seriosi si oameni cu fruntea sus.
- Proiecte?
- Încercam sa finalizam lucrarile de asfaltare în Gheorgheni, în Tauti si în Marisel, si atunci ajungem la 53 de km de asfalt în acest an. Dar nu a fost vorba, în acest an, numai de covoare asfaltice. S-au facut tratamente bituminoase – aproape 90 km, reciclari de drumuri – iarasi vreo 20 km, reciclari cu tratament bituminos – vreo 30 km, pietruiri de drumuri – 43 km, poduri, ziduri de sprijin. Plus acea investitie de la Rachitele – Doda Pilii. Aici sînt foarte multumit de modul în care se lucreaza, iar ritmul acesta de lucru mi-l doresc si pe celelalte drumuri judetene.
Anul viitor vom începe în forta din primavara si vom încerca sa facem cît mai multe drumuri asfaltate, cu garantie de la cinci ani în sus, marcate corespunzator si cu indicatoare. Vreau ca, atunci cînd cineva va dori sa ajunga într-o localitate pe care n-o cunoaste, sa se poata ghida numai dupa indicatoare, ca în Germania.
- Nu cred ca aflati acum, de la mine, ca indicatoarele se cam… fura, mai ales în rural.
- Poate nu stiti ca, daca anul trecut indicatoarele se puneau manual, adica mergeau muncitorii, dadeau cu sapa si faceau trei gropi într-o zi, anul acesta s-a achizitionat un burghiu si cu burghiul respectiv se fac 50 de gropi într-o zi, iar gropile sînt de un metru adîncime si nu de 20 cm, cum erau înainte. Iar betonul nu se mai face la fata locului, ci este adus gata facut si este si mai ieftin. Asa ca indicatoarele n-o sa mai poata fi scoase sau… rasturnate de vînt, cum se mai întîmpla.
- O ultima întrebare: credeti ca functia dvs., de director general al RAADPP, va fi afectata de rezultatul alegerilor prezidentiale?
- Nu. Nu, pentru ca eu am fost votat în Consiliul Judetean, iar Consiliul Judetean e ales. Poate, doar, daca acest CJ va considera ca nu mi-am facut treaba, dar asta nu are nimic de-a face cu cine va fi presedinte. De influentat, activitatea noastra ar putea fi influentata de banii care vor veni de la Guvern pentru drumurile judetene. Or, dl Boc a dat bani, sa stiti.
M. TRIPON, Interviu Sîmbata-Duminica, 24 Octombrie 2009,

Dupa doi ani de la înlaturarea din functia care l-a facut mai cunoscut decît multi dintre mai-marii cu vechime în functii, sau mai bine zis, din functia pe care a facut-o mai respectata si mai de temut decît va fi fost vreodata, si dupa aproape noua luni de cînd ocupa functia de director al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Privat Cluj, Mircea Avram a ramas, pentru cei mai multi, un nume care nu se poate separa de Protectia Consumatorului. Spui “Mircea Avram de la R.A.A.D.P.P.” si ti se raspunde imediat : “Da, Mircea Avram care a fost la OPC”.

Pe buna dreptate, oamenii nu pot uita ca Mircea Avram a fost primul director OPC care a închis case de schimb valutar, a amendat E.ON Gaz, Romtelecom, Kaufland, Billa etc. si, la fel, nici Mircea Avram nu poate uita, cu una cu doua, perioada în care a fost aplaudat de cei carora le-a facut dreptate, dar si demonizat de cei care, poate, se crezusera de neatins. De aceea, orice discutie “de suflet” cu Mircea Avram nu poate ocoli episodul OPC – ramas, pentru acesta, unul dintre episoadele, tot “de suflet”, ale vietii.

- Se împlinesc, în 2 august, doi ani de cînd ati plecat de la OPC, dar pentru majoritatea clujenilor sînteti tot “Mircea Avram de la Protectia Consumatorului”…

- În ceea ce ma priveste, o particica din mine a ramas înca acolo, sa stiti, alaturi de oamenii de acolo, de colectivul de acolo.

- De acolo va tin minte oamenii, fiindca nu au fost putini cei care au fost nevoiti sa apeleze la dvs.

- Sa va spun o întîmplare recenta. Sîmbata trecuta am sarbatorit, cu prietenii familiei, ziua de nastere a fiului meu. Am avut numerosi invitati. La un moment dat, o doamna, prietena a unui fin al meu, cînd m-a vazut a venit si mi-a spus: “D-le Avram, va stiu din vremea în care erati la Protectia Consumatorilor. Nu va vazusem decît la televizor. Odata, însa, v-am vazut mergînd prin parc. Eu si sotul meu avem o firma si, vazîndu-va, mi-au tremurat picioarele. Ma gîndeam : daca vine si la noi în control? Pe urma v-am vazut la televizor, într-o emisiune pe probleme legate de gaz, de telefonie, si atunci, împreuna cu sotul meu, v-am aplaudat din tot sufletul”.

M-a întrebat unde lucrez acum, i-am raspuns, dupa care a zis: “Totusi, poate ca la Protectia Consumatorilor ati fi fost mai util pentru comunitate”.

Vedeti, una buna, alta rea: m-am uitat, nu de mult, pe un site, unde este postat un articol de ziar despre mine, din vremea în care eram la Protectia Consumatorilor; si am gasit, sub acel articol, un comentariu în care se spune: “Moarte lui Avram!”

… Multa lume ma opreste pe strada si mi se spune: “Va stiu de la OPC”. Eu, asa cum v-am spus si cu alta ocazie, în viata am încercat sa las ceva în urma; iar daca voi vedea ca nu reusesc sa las dupa mine ceva, atunci, si am spus-o si într-un alt interviu, eu plec! Demisia mea este în alb. Si nu-mi place sa mint. Daca nu pot sa fac ce m-am angajat sa fac, eu plec.

- La OPC aveati pe masa o Biblie. Am remarcat ca o aveti si aici.

- Sînt un om credincios. Nu sînt un… habotnic, dar sînt un om credincios, care merge duminica la biserica.

- Poate de asta ati reparat si drumurile care duc spre mînastirile din judet, ca nu mai avusesera parte, de mult, de reparatii.

- Nu-mi sta în fire sa comentez ce au facut altii înainte de mine sau dupa mine. Daca e sa spun ceva, atunci spun ce fac sau ce vreau eu sa fac. Pot sa spun, de exemplu, ca acum se repara, cît de cît, drumul spre Nicula. S-a reparat si în primavara, cît sa se poata circula.

- Vi s-a propus vreodata, dupa venirea la R.A.A.D.P.P., sa va întoarceti la Protectia Consumatorilor?

- Cînd eu eram director la OPC, prefect era Alin Tise. Am format, de pe atunci, o echipa. S-a cimentat între noi o legatura, o încredere. În plus, nici asupra lui si nici asupra mea nu a planat nici o banuiala, nici o acuzatie de coruptie. Am format o echipa atunci si sîntem si acum o echipa. Încercam sa facem ceva pentru oameni.
M-ati întrebat daca au existat propuneri de a pleca la OPC. Au existat. Au existat propuneri de a pleca si din Cluj – la Bucuresti, pe…alte functii, poate mai importante. Dar munca aceasta în echipa cu Alin Tise am început-o înainte de alegerile din noiembrie si nu am dreptul sa trisez. Atunci nu stiam cine va cîstiga alegerile si cine va pierde. Ne-am propus sa facem împreuna treaba, sa demolam vechiul stadion, sa ridicam noul stadion, sa punem drumurile judetene la punct si trebuie sa ne tinem de cuvînt!

- Ati fost, cu Alin Tise, în majoritatea satelor din judet, cu ocazia “audientelor în teritoriu”.

- Am fost în 75 de comune, dar nu am fost numai eu, au fost si cei de la Directia Silvica, de la APIA, de la Directia Sanitar Veterinara. Mergeam la întîlnirile de la caminele culturale, veneau cîte 200 – 300 de oameni si mi se spunea: “Domnule, drumul e rau. Nu putem circula pe el!” Puneam capul în pamînt. N-am dat vina pe nimeni, niciodata. Dar mi-am zis: pîna la sfîrsitul anului, cînd vom merge a doua oara în aceste comune, trebuie sa facem ceea ce este de facut; pentru ca nu vreau ca, la o a doua întîlnire cu oamenii, acestia sa ne spuna: “Sînteti niste mincinosi”.

Ati fost cu noi la Rachitele si ati vazut, cînd am început lucrarile la drumul judetean Rachitele – Doda Pilii – Ic Ponor, reactia oamenilor.

- Adevarat.

- Cînd am fost cu presedintele Alin Tise în audienta, au venit în caminul cultural peste 300 de oameni. Era un om cu palarie, pe care l-ati vazut acum aproape plîngînd de bucurie ca au început lucrarile la drum, si care mi-a spus: “N-o sa va cred niciodata ca vreti sa faceti ceva pentru noi fiindca ne-au promis si altii, înaintea voastra, dar ne-au mintit”. Acum plîngea cînd a vazut ca chiar facem ce am promis, ca încep lucrarile la drumul de la Rachitele.

Faptul ca am fost cu presedintele Alin Tise în peste 70 de comune ale judetului ma obliga, si de altfel îi obliga pe toti ceilalti, care au fost cu noi. Sîntem responsabili pentru ceea ce am promis ca facem.

- Ce v-a impresionat cel mai tare în aceste întîlniri cu oamenii de la sate?

- Tristetea oamenilor. Faptul ca, în majoritatea satelor, am gasit mai mult oameni batrîni. Oameni batrîni, cu fete triste, fara nici o urma de bucurie pe chipuri. Si mi-am zis atunci, si i-am spus si lui Tise, ca trebuie sa facem ceva pentru a reda acestor oameni speranta si încrederea în viata, pentru a le readuce bucuria pe fete.

Va spun cinstit ca, de multe ori, am luat masuri de azi pe mîine, si nu doar eu, ci si colegii de la APIA, de la Directia Sanitar Veterinara, tocmai pentru ca oamenii sa vada ca ne pasa de ei, de necazurile lor si, în felul acesta, sa îi încurajam. Mergeam în audienta într-un sat si veneau oamenii din satul în care deja fusesem sa ne spuna: Da, am vazut ca ati luat masuri în problema cutare sau cutare; da, am vazut ca voi chiar vreti sa faceti ceva.

Cred ca oamenii au capatat un pic de curaj. Iar, în ceea ce ne priveste, nu ne ramîne decît sa facem ce am promis, altfel nu vom mai putea da ochii cu dînsii.

- Care a fost, pîna în acest moment, cea mai grea încercare pentru directorul R.A.A.D.P.P. Mircea Avram?

- Au fost mai multe. Prima a fost, poate, sa schimb mentalitatea asupra postului de director al acestei regii. Adica, daca aici gestionezei niste fonduri, nu înseamna si ca astepti sa “îti cada ceva”.

Ma gîndesc apoi la momentul în care a început demolarea stadionului. Va spun sincer: era o treaba pe care stiam ca  trebuie sa o ducem la capat, dar stiam, în acelasi timp, ca se poate întîmpla orice. Puteau sa se întîmple accidente, puteau interveni tot felul de lucruri neprevazute. 

A fost, apoi, licitatia pentru lucrarile de la Ic Ponor. Gînditi-va ca au fost depuse contestatii. Daca noi am fi gresit si li s-ar fi dat dreptate celor care au contestat, cum s-a întîmplat la Salaj, anul acesta ar fi fost pierdut, din punct de vedere al lucrarilor.  Daca acea comisie de licitatie din care eu am facut parte ar fi gresit, eu ar fi trebuit sa plec de la R.A.A.D.P.P., pentru ca sînt un om care-si asuma responsabilitatea faptelor. Dar nu ar fi fost vorba, în acest caz, atît de persoana mea, cît de faptul ca lucrarile ar fi fost întîrziate un an de zile. Si se puteau pierde niste fonduri europene. Pierdeam niste bani, dar pierdeam si încrederea unor oameni.

Apoi: orice masura vrei sa iei, atunci cînd esti într-o functie, lumea se întreaba: ce urmaresti? ce vrei? de ce faci ceea ce faci?

Mie nu-mi trebuie absolut nimic! Am tot ce am nevoie. Am fost crescut în spiritul acesta al cinstei. Si, gînditi-va, daca eu as fi facut ceva necurat în vremea în care am fost la conducerea OPC, oare nu se auzea? Se auzea! Si au fost, si acolo, foarte multe încercari, sa stiti. Daca, aici, la fel, as fi facut ceva, oare nu se auzea?

- A facut cineva tentativa sa va “cumpere”, de cînd sînteti la conducerea R.A.A.D.P.P.?

- Stiindu-se ca sînt un om care nu raspunde la astfel de provocari, n-au ajuns pîna la mine nici un fel de “oferte”. Poate s-au oprit undeva pe drum…
- Unii va stiu ca pe un om foarte dur.

- V-am spus cîndva, într-un alt interviu, ca mie nu mi-e frica de nimic atunci cînd stiu ca am dreptate si ca nu ma plec în fata nimanui. Mie nu mi-e frica decît de Dumnezeu, asa v-am spus.

- “Omul dur” Mircea Avram este vazut, însa, de altii, ca un om foarte bun, milos, un om extrem de generos…

- Decît sa fac rau unui om, mai bine-l las în pace. Cînd am venit la regie, le-am spus oamenilor: Sînt cîteva lucruri pe care nu le accept. Unu: bautura. Doi: minciuna. Si, pe aceste treburi, de aici au plecat niste oameni.

- Adica, le-ati spus: ori…, ori…?

- Da. Adica, daca prima data nu mi-au spus adevarul, le-am zis: Atentie, la urmatoarea minciuna plecati! Si au plecat.

I-am avertizat ca nu doresc sa-i prind bauti în timpul serviciului. Nu m-au ascultat. Le-am pus fiola, dupa care le-am spus: Plecati !

- Vreti sa spuneti ca ati venit cu fiola la servici???

- Am un aparat alcooltest. Si l-am folosit!

- Sînteti un om plin de surprize!

- Eu cred ca nu se poate trai în afara regulilor.

- Deci: ati venit la servici, ati vazut omul ametit si l-ati pus sa sufle în fiola?

- Le-am spus de la bun început: La servici nu are ce cauta bautura! La servici nu are ce cauta minciuna! Ai o problema, vii si spui si daca pot sa te ajut, te ajut. Pe cîti i-am ajutat, asta sa spuna fiecare, fiindca toti platim, într-un fel sau altul, pentru faptele noastre – daca nu aici, atunci în Lumea de Dincolo. Daca faci o fapta buna, nu trebuie sa sari în sus si sa te lauzi ca ai facut-o, pentru ca atunci înseamna ca fapta aceea ai facut-o nu atît ca sa faci bine, cît pentru lauda.

- Între aceste opinii, dupa care sînteti fie un om extrem de dur, fie un om foarte generos si sufletist, dvs. cum va plasati? Cum va vedeti?

- În primul rînd, încerc sa fiu un om corect. Sînt, apoi, un om extraordinar de sufletist…

- Pentru asta depun, oricînd, marturie.

- …si în acelasi timp ferm. Nu sînt un om al banului. Decît sa plec capul, mai bine rabd foame. Pentru mine, cinstea si omenia sînt cele mai importante.

- A încercat cineva pîna acum, dintre politicieni, sa va determine sa plecati de la conducerea R.A.A.D.P.P.? Vi s-a dat vreodata de înteles ca sînteti incomod sau nedorit sau…?

- Cînd am venit aici, am facut o întelegere cu presedintele Alin Tise ca împreuna vom face treaba. Si, cît va fi nevoie de mine aici, voi sta aici!

- Din tot ce v-ati propus sa faceti, la R.A.A.D.P.P., în lunile care au mai ramas din acest an, care va sînt “ambitiile” sau prioritatile?

- Dirigentia santierului la noul stadion o asiguram tot noi, R.A.A.D.P.P., asa ca îmi doresc sa înceapa lucrarile la stadion. Vedeti, pîna la urma stadionul înseamna “imaginea lui Tise”, pentru ca el a fost “omul hotarît”. Cînd vrei sa faci un lucru, trebuie sa fii hotarît. Si daca esti hotarît si stii ce vrei si urmaresti pas cu pas ceea ce ai început, atunci ajungi la capat. Iar noi vom ajunge la capat!

O alta problema care trebuie rezolvata este cea a drumurilor judetene, asa încît sa se poata circula în conditii omenesti. Vreau sa se stie ca pentru noi toate localitatile sînt importante, fiecare sat, fiecare catun, fiecare strada si fiecare drum.
Am avut probleme, pe zona autostrazii, cu transportatorii. Am facut si facem controale zi si noapte si încercam sa-i aducem pe acesti transportatori sa circule pe drumul de serviciu. Daca înainte, prin Iara circulau 2000 de masini zilnic, mutînd acesti transportatori spre Buru si intrînd pe aliniamentul autostrazii, acum pe acel drum circula mai mult carutele si masinile mici.

Sînt, iata, multe probleme carora cautam sa le gasim solutii.

- Sa va întreb si cît timp petreceti la servici?

- Mi-e mai usor sa va spun ca uneori ajung acasa la 11 noaptea, sau la 12 sau la 1… Azi iarna am ajuns acasa si la 2 noaptea, iar cînd am fost în audiente, cu presedintele Consiliului Judetean, la fel. Dar, asta este. Mi-am asumat o responsabilitate, perfect constient de ce ma asteapta. De aceea, nu am dreptul sa ma plîng !

M. TRIPON, Interviu Luni, 3 August 2009, www.ziarulfaclia.ro

Start Slide Show with PicLens Lite