Dupa doi ani de la înlaturarea din functia care l-a facut mai cunoscut decît multi dintre mai-marii cu vechime în functii, sau mai bine zis, din functia pe care a facut-o mai respectata si mai de temut decît va fi fost vreodata, si dupa aproape noua luni de cînd ocupa functia de director al Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Privat Cluj, Mircea Avram a ramas, pentru cei mai multi, un nume care nu se poate separa de Protectia Consumatorului. Spui “Mircea Avram de la R.A.A.D.P.P.” si ti se raspunde imediat : “Da, Mircea Avram care a fost la OPC”.
Pe buna dreptate, oamenii nu pot uita ca Mircea Avram a fost primul director OPC care a închis case de schimb valutar, a amendat E.ON Gaz, Romtelecom, Kaufland, Billa etc. si, la fel, nici Mircea Avram nu poate uita, cu una cu doua, perioada în care a fost aplaudat de cei carora le-a facut dreptate, dar si demonizat de cei care, poate, se crezusera de neatins. De aceea, orice discutie “de suflet” cu Mircea Avram nu poate ocoli episodul OPC – ramas, pentru acesta, unul dintre episoadele, tot “de suflet”, ale vietii.
- Se împlinesc, în 2 august, doi ani de cînd ati plecat de la OPC, dar pentru majoritatea clujenilor sînteti tot “Mircea Avram de la Protectia Consumatorului”…
- În ceea ce ma priveste, o particica din mine a ramas înca acolo, sa stiti, alaturi de oamenii de acolo, de colectivul de acolo.
- De acolo va tin minte oamenii, fiindca nu au fost putini cei care au fost nevoiti sa apeleze la dvs.
- Sa va spun o întîmplare recenta. Sîmbata trecuta am sarbatorit, cu prietenii familiei, ziua de nastere a fiului meu. Am avut numerosi invitati. La un moment dat, o doamna, prietena a unui fin al meu, cînd m-a vazut a venit si mi-a spus: “D-le Avram, va stiu din vremea în care erati la Protectia Consumatorilor. Nu va vazusem decît la televizor. Odata, însa, v-am vazut mergînd prin parc. Eu si sotul meu avem o firma si, vazîndu-va, mi-au tremurat picioarele. Ma gîndeam : daca vine si la noi în control? Pe urma v-am vazut la televizor, într-o emisiune pe probleme legate de gaz, de telefonie, si atunci, împreuna cu sotul meu, v-am aplaudat din tot sufletul”.
M-a întrebat unde lucrez acum, i-am raspuns, dupa care a zis: “Totusi, poate ca la Protectia Consumatorilor ati fi fost mai util pentru comunitate”.
Vedeti, una buna, alta rea: m-am uitat, nu de mult, pe un site, unde este postat un articol de ziar despre mine, din vremea în care eram la Protectia Consumatorilor; si am gasit, sub acel articol, un comentariu în care se spune: “Moarte lui Avram!”
… Multa lume ma opreste pe strada si mi se spune: “Va stiu de la OPC”. Eu, asa cum v-am spus si cu alta ocazie, în viata am încercat sa las ceva în urma; iar daca voi vedea ca nu reusesc sa las dupa mine ceva, atunci, si am spus-o si într-un alt interviu, eu plec! Demisia mea este în alb. Si nu-mi place sa mint. Daca nu pot sa fac ce m-am angajat sa fac, eu plec.
- La OPC aveati pe masa o Biblie. Am remarcat ca o aveti si aici.
- Sînt un om credincios. Nu sînt un… habotnic, dar sînt un om credincios, care merge duminica la biserica.
- Poate de asta ati reparat si drumurile care duc spre mînastirile din judet, ca nu mai avusesera parte, de mult, de reparatii.
- Nu-mi sta în fire sa comentez ce au facut altii înainte de mine sau dupa mine. Daca e sa spun ceva, atunci spun ce fac sau ce vreau eu sa fac. Pot sa spun, de exemplu, ca acum se repara, cît de cît, drumul spre Nicula. S-a reparat si în primavara, cît sa se poata circula.
- Vi s-a propus vreodata, dupa venirea la R.A.A.D.P.P., sa va întoarceti la Protectia Consumatorilor?
- Cînd eu eram director la OPC, prefect era Alin Tise. Am format, de pe atunci, o echipa. S-a cimentat între noi o legatura, o încredere. În plus, nici asupra lui si nici asupra mea nu a planat nici o banuiala, nici o acuzatie de coruptie. Am format o echipa atunci si sîntem si acum o echipa. Încercam sa facem ceva pentru oameni.
M-ati întrebat daca au existat propuneri de a pleca la OPC. Au existat. Au existat propuneri de a pleca si din Cluj – la Bucuresti, pe…alte functii, poate mai importante. Dar munca aceasta în echipa cu Alin Tise am început-o înainte de alegerile din noiembrie si nu am dreptul sa trisez. Atunci nu stiam cine va cîstiga alegerile si cine va pierde. Ne-am propus sa facem împreuna treaba, sa demolam vechiul stadion, sa ridicam noul stadion, sa punem drumurile judetene la punct si trebuie sa ne tinem de cuvînt!
- Ati fost, cu Alin Tise, în majoritatea satelor din judet, cu ocazia “audientelor în teritoriu”.
- Am fost în 75 de comune, dar nu am fost numai eu, au fost si cei de la Directia Silvica, de la APIA, de la Directia Sanitar Veterinara. Mergeam la întîlnirile de la caminele culturale, veneau cîte 200 – 300 de oameni si mi se spunea: “Domnule, drumul e rau. Nu putem circula pe el!” Puneam capul în pamînt. N-am dat vina pe nimeni, niciodata. Dar mi-am zis: pîna la sfîrsitul anului, cînd vom merge a doua oara în aceste comune, trebuie sa facem ceea ce este de facut; pentru ca nu vreau ca, la o a doua întîlnire cu oamenii, acestia sa ne spuna: “Sînteti niste mincinosi”.
Ati fost cu noi la Rachitele si ati vazut, cînd am început lucrarile la drumul judetean Rachitele – Doda Pilii – Ic Ponor, reactia oamenilor.
- Adevarat.
- Cînd am fost cu presedintele Alin Tise în audienta, au venit în caminul cultural peste 300 de oameni. Era un om cu palarie, pe care l-ati vazut acum aproape plîngînd de bucurie ca au început lucrarile la drum, si care mi-a spus: “N-o sa va cred niciodata ca vreti sa faceti ceva pentru noi fiindca ne-au promis si altii, înaintea voastra, dar ne-au mintit”. Acum plîngea cînd a vazut ca chiar facem ce am promis, ca încep lucrarile la drumul de la Rachitele.
Faptul ca am fost cu presedintele Alin Tise în peste 70 de comune ale judetului ma obliga, si de altfel îi obliga pe toti ceilalti, care au fost cu noi. Sîntem responsabili pentru ceea ce am promis ca facem.
- Ce v-a impresionat cel mai tare în aceste întîlniri cu oamenii de la sate?
- Tristetea oamenilor. Faptul ca, în majoritatea satelor, am gasit mai mult oameni batrîni. Oameni batrîni, cu fete triste, fara nici o urma de bucurie pe chipuri. Si mi-am zis atunci, si i-am spus si lui Tise, ca trebuie sa facem ceva pentru a reda acestor oameni speranta si încrederea în viata, pentru a le readuce bucuria pe fete.
Va spun cinstit ca, de multe ori, am luat masuri de azi pe mîine, si nu doar eu, ci si colegii de la APIA, de la Directia Sanitar Veterinara, tocmai pentru ca oamenii sa vada ca ne pasa de ei, de necazurile lor si, în felul acesta, sa îi încurajam. Mergeam în audienta într-un sat si veneau oamenii din satul în care deja fusesem sa ne spuna: Da, am vazut ca ati luat masuri în problema cutare sau cutare; da, am vazut ca voi chiar vreti sa faceti ceva.
Cred ca oamenii au capatat un pic de curaj. Iar, în ceea ce ne priveste, nu ne ramîne decît sa facem ce am promis, altfel nu vom mai putea da ochii cu dînsii.
- Care a fost, pîna în acest moment, cea mai grea încercare pentru directorul R.A.A.D.P.P. Mircea Avram?
- Au fost mai multe. Prima a fost, poate, sa schimb mentalitatea asupra postului de director al acestei regii. Adica, daca aici gestionezei niste fonduri, nu înseamna si ca astepti sa “îti cada ceva”.
Ma gîndesc apoi la momentul în care a început demolarea stadionului. Va spun sincer: era o treaba pe care stiam ca trebuie sa o ducem la capat, dar stiam, în acelasi timp, ca se poate întîmpla orice. Puteau sa se întîmple accidente, puteau interveni tot felul de lucruri neprevazute.
A fost, apoi, licitatia pentru lucrarile de la Ic Ponor. Gînditi-va ca au fost depuse contestatii. Daca noi am fi gresit si li s-ar fi dat dreptate celor care au contestat, cum s-a întîmplat la Salaj, anul acesta ar fi fost pierdut, din punct de vedere al lucrarilor. Daca acea comisie de licitatie din care eu am facut parte ar fi gresit, eu ar fi trebuit sa plec de la R.A.A.D.P.P., pentru ca sînt un om care-si asuma responsabilitatea faptelor. Dar nu ar fi fost vorba, în acest caz, atît de persoana mea, cît de faptul ca lucrarile ar fi fost întîrziate un an de zile. Si se puteau pierde niste fonduri europene. Pierdeam niste bani, dar pierdeam si încrederea unor oameni.
Apoi: orice masura vrei sa iei, atunci cînd esti într-o functie, lumea se întreaba: ce urmaresti? ce vrei? de ce faci ceea ce faci?
Mie nu-mi trebuie absolut nimic! Am tot ce am nevoie. Am fost crescut în spiritul acesta al cinstei. Si, gînditi-va, daca eu as fi facut ceva necurat în vremea în care am fost la conducerea OPC, oare nu se auzea? Se auzea! Si au fost, si acolo, foarte multe încercari, sa stiti. Daca, aici, la fel, as fi facut ceva, oare nu se auzea?
- A facut cineva tentativa sa va “cumpere”, de cînd sînteti la conducerea R.A.A.D.P.P.?
- Stiindu-se ca sînt un om care nu raspunde la astfel de provocari, n-au ajuns pîna la mine nici un fel de “oferte”. Poate s-au oprit undeva pe drum…
- Unii va stiu ca pe un om foarte dur.
- V-am spus cîndva, într-un alt interviu, ca mie nu mi-e frica de nimic atunci cînd stiu ca am dreptate si ca nu ma plec în fata nimanui. Mie nu mi-e frica decît de Dumnezeu, asa v-am spus.
- “Omul dur” Mircea Avram este vazut, însa, de altii, ca un om foarte bun, milos, un om extrem de generos…
- Decît sa fac rau unui om, mai bine-l las în pace. Cînd am venit la regie, le-am spus oamenilor: Sînt cîteva lucruri pe care nu le accept. Unu: bautura. Doi: minciuna. Si, pe aceste treburi, de aici au plecat niste oameni.
- Adica, le-ati spus: ori…, ori…?
- Da. Adica, daca prima data nu mi-au spus adevarul, le-am zis: Atentie, la urmatoarea minciuna plecati! Si au plecat.
I-am avertizat ca nu doresc sa-i prind bauti în timpul serviciului. Nu m-au ascultat. Le-am pus fiola, dupa care le-am spus: Plecati !
- Vreti sa spuneti ca ati venit cu fiola la servici???
- Am un aparat alcooltest. Si l-am folosit!
- Sînteti un om plin de surprize!
- Eu cred ca nu se poate trai în afara regulilor.
- Deci: ati venit la servici, ati vazut omul ametit si l-ati pus sa sufle în fiola?
- Le-am spus de la bun început: La servici nu are ce cauta bautura! La servici nu are ce cauta minciuna! Ai o problema, vii si spui si daca pot sa te ajut, te ajut. Pe cîti i-am ajutat, asta sa spuna fiecare, fiindca toti platim, într-un fel sau altul, pentru faptele noastre – daca nu aici, atunci în Lumea de Dincolo. Daca faci o fapta buna, nu trebuie sa sari în sus si sa te lauzi ca ai facut-o, pentru ca atunci înseamna ca fapta aceea ai facut-o nu atît ca sa faci bine, cît pentru lauda.
- Între aceste opinii, dupa care sînteti fie un om extrem de dur, fie un om foarte generos si sufletist, dvs. cum va plasati? Cum va vedeti?
- În primul rînd, încerc sa fiu un om corect. Sînt, apoi, un om extraordinar de sufletist…
- Pentru asta depun, oricînd, marturie.
- …si în acelasi timp ferm. Nu sînt un om al banului. Decît sa plec capul, mai bine rabd foame. Pentru mine, cinstea si omenia sînt cele mai importante.
- A încercat cineva pîna acum, dintre politicieni, sa va determine sa plecati de la conducerea R.A.A.D.P.P.? Vi s-a dat vreodata de înteles ca sînteti incomod sau nedorit sau…?
- Cînd am venit aici, am facut o întelegere cu presedintele Alin Tise ca împreuna vom face treaba. Si, cît va fi nevoie de mine aici, voi sta aici!
- Din tot ce v-ati propus sa faceti, la R.A.A.D.P.P., în lunile care au mai ramas din acest an, care va sînt “ambitiile” sau prioritatile?
- Dirigentia santierului la noul stadion o asiguram tot noi, R.A.A.D.P.P., asa ca îmi doresc sa înceapa lucrarile la stadion. Vedeti, pîna la urma stadionul înseamna “imaginea lui Tise”, pentru ca el a fost “omul hotarît”. Cînd vrei sa faci un lucru, trebuie sa fii hotarît. Si daca esti hotarît si stii ce vrei si urmaresti pas cu pas ceea ce ai început, atunci ajungi la capat. Iar noi vom ajunge la capat!
O alta problema care trebuie rezolvata este cea a drumurilor judetene, asa încît sa se poata circula în conditii omenesti. Vreau sa se stie ca pentru noi toate localitatile sînt importante, fiecare sat, fiecare catun, fiecare strada si fiecare drum.
Am avut probleme, pe zona autostrazii, cu transportatorii. Am facut si facem controale zi si noapte si încercam sa-i aducem pe acesti transportatori sa circule pe drumul de serviciu. Daca înainte, prin Iara circulau 2000 de masini zilnic, mutînd acesti transportatori spre Buru si intrînd pe aliniamentul autostrazii, acum pe acel drum circula mai mult carutele si masinile mici.
Sînt, iata, multe probleme carora cautam sa le gasim solutii.
- Sa va întreb si cît timp petreceti la servici?
- Mi-e mai usor sa va spun ca uneori ajung acasa la 11 noaptea, sau la 12 sau la 1… Azi iarna am ajuns acasa si la 2 noaptea, iar cînd am fost în audiente, cu presedintele Consiliului Judetean, la fel. Dar, asta este. Mi-am asumat o responsabilitate, perfect constient de ce ma asteapta. De aceea, nu am dreptul sa ma plîng !
M. TRIPON, Interviu Luni, 3 August 2009, www.ziarulfaclia.ro
Demolare stadion
Alin Tise a anuntat cine construieste noul stadion
